Clasicii marxism-leninismului au aratat ca primele elemente de gandire teoretica propriu-zisa au aparut o data cu impartirea societatii in clase, atunci cand o anumita clasa, cea dominanta, proprietara de sclavi eliberata de nevoia de a mai prsta munca fizica, ca urmare a diviziunii muncii in munca fizica si spirituala, a avut posibilitatea sa se consacre in exclusivitate activitatii spirituale. Oranduirea sclavagista s-a statornicit mai intai in regiunile din Orient, unde inca din mileniul al IV-lea i.e.n.- indeosebi in Valea Mesopotamiei - au aparut primele elemente ale noii oranduiri.
Ca urmare a dezvoltarii mestesugurilor, a schimburilor comerciale, a tehnicii irigatiilor si constructiilor, oamenii, acumuland cunostinte de matematica si astronomie, optica si tehnologia materialelor, au inceput sa dea lumii o explicatie materialista, la inceput inca vaga, mai mult in stare de tendinta, apoi mai sistematica si mai argumentata. Astfel apar inca din vechea Indie si China, in Sumer si Egipt, apoi in Grecia si Roma tendintele de explicare materialista a lumii, manifestari de indoiala si forta divina sau de respingere a autoritatii zeilor, exprimandu-se uneori opinii ce negau deschis insasi existenta lor.
Ca urmare a dezvoltarii mestesugurilor, a schimburilor comerciale, a tehnicii irigatiilor si constructiilor, oamenii, acumuland cunostinte de matematica si astronomie, optica si tehnologia materialelor, au inceput sa dea lumii o explicatie materialista, la inceput inca vaga, mai mult in stare de tendinta, apoi mai sistematica si mai argumentata. Astfel apar inca din vechea Indie si China, in Sumer si Egipt, apoi in Grecia si Roma tendintele de explicare materialista a lumii, manifestari de indoiala si forta divina sau de respingere a autoritatii zeilor, exprimandu-se uneori opinii ce negau deschis insasi existenta lor.
Aceste opinii apar intai ca elemente de gandire populara, spontana, care oglindeau experienta practica a oamenilor in viata cotidiana. Mai tarziu se nasc unele conceptii materialiste din ce in ce mai inchegate, expuse in cartile si invataturile unor ganditori care se situeaza de partea intereselor maselor asuprite si supun ideilor claselor dominante unei criterii intemeiate. Inceputurile timide ale conceptiei materialiste despre o lume la popoarele orientate se impletesc cu o serie intreaga de observatii realiste, pregnant antiteiste. De pilda intr-un stravechi sumero-babilonian ,,Poem al creatiei'' se spune ca la inceput exisa oceanul primordial, din care apoi s-au nascut cerul, Pamantul si zeii. La inceput se scrie in acest poem,
,,.....nici un zeu nu era numit,
Si nici un destin fixat.
Zeii au fost creati apoi''
,,.....nici un zeu nu era numit,
Si nici un destin fixat.
Zeii au fost creati apoi''
Cu toate ca existenta zeilor este admisa, apare cu claritate contestarea rolului lor primordial si creator. Ideea unui ocean originar din care s-au desprins mai intai cerul si Pamantul, iar din acestea toate lucrurile si zeii insasi, reprezinta un inceput de intelegere realista a lumii. Explicarea lumii prin cauze naturale, in ciuda limitelor inerente, vadite din plin tendinta de renuntare la creationism si la doctrina predestinarii divine. Ideea aceasta a unui haos originar, comuna aproape tuturor popoarelor antice, o vom gasi si la egipteni si la indieni si la chinezi, si apoi la greci. La egipteni Nun-haosul initial, apa primordiala - era considerata tatal intregii lumi, al zeilor si al oamenilor.
In acelasi spirit antireligios a fost si ,,Cantecul harfistului'',care exprima o adanca neincredere in existenta unei vieti viitoare sau un tainic indemn la cautarea fericirii pe pamant pentru ca ,,nimeni, nimeni nu vine de acolo sa dea veste/De traiul lor sa ne insenine duruta inimii poveste''. Este semnificativ faptul ca in cursul unei rascoale a ,,celor nemancati si neimbracati'', cu se arata intr-un vechi text egiptean, razvratitii au darmat temple si au nimicit statuile zeilor mergand pana acolo incat, cum relateaza documentul intitulat ,,Istorisirea lui Ipuser'', au formulat rezerve fata de existenta divinitatii.
Oamenii au avut indoieli asupra religiei si asupra fenomenului religios in general din cele mai vechi timpuri. Iar marturia scepticilor din ziua de azi sta chiar si in filmele istorice de exemplu: 300 sau Clash of the Titans, filme in care omenirea se ia la lupte crancene cu zeii.
