Oedip este unul dintre personaje1e cele ma tragice din mitologia greaca. La nastere, oracolul a prezis ca isi va ucide tatal, pe Laios, regele Tebei. Acesta ii porunceste unui pastor sa-1 duca pe munte si sa-1 ucida. Este salvat de alti pastori si va creste la curtea lui Polybus, regele Corintului. Consulta oracolul din Delpha ca sa-si afle originea si afla alta grozavie: ca urma sa ia in casatorie pe propria lui mama. La intoarcere, intr-un conflict minor, omoara un batran vanitos care ii cere autoritar sa se dea din drumul sau. Este Lajos, tata1 sau, pe care nu il cunostea. Se indreapta spre cetatea Teba aflata sub teroarea Sfinxului, fiinta monstruoasa cu chip de pasare, trup de caine, coada de sarpe si gheare de leu.
Aratarea punea o intrebare calatorilor si ii inghitea daca nu ofereau raspunsul corect. Oedip dezleaga sarada raspunzand la "cine este cel care desi cu doua picioare are totusi si doua si patru si trei?" - fiind vorba de om care cand este bebelus merge de-a busilea, in patru labe, cand este matur merge in doua picioare si cand este batran merge cu baston. Astfel Sfinxul trebuie sa se arunce de pe stanca si sa moara.
Se implineste apoi a doua prezicere, Oedip casatorindu-se cu mama sa, Iocasta, cu care are patru copii, doi baieti (Eteocle si Polinice) si doua fete (Antigona si Ismena). Cand ciuma devasteaza tinutul, un oracol spune ca este o nenorocire abatuta asupra locuitorilor, pentru ca ucigasul lui Laios nu fusese gasit si pedepsit. Cautandu-l, Oedip afla cumplitul adevar. Iocasta se spanzura, iar nefericitul isi scoate ochii si pleaca in pribegie, insotit de Antigona. In timpurile moderne, legenda uciderii tatalui si a casatoriei cu propria mama a fost restransa in formula lapidara "complexul lui Oedip".
In ea, psihanaliza si psihiatria gasesc semnificatii cu bogate ramificari social-primitive, filozofice, care se refera si la faptul ca orice baiat isi iubeste mama ca pe o aleasa sau isi cauta mama in alese.
