Intotdeauna ziua marilor schimbari este maine: de maine incep sa alerg, de maine ma las de fumat, de maine ma apuc de invatat, de maine ma voi ruga in fiecare zi. Simtul nuantelor ne spune insa ca ziua schimbarilor este azi...este chiar acum.
Partinitoare sau nu ziua de maine aduce cu ea alte intamplari iar gandurile rostite pline de vointa isi pierd din putere si tenacitate.
Ziua a trecut iar astazi incepi sa-l vezi ca pe un ieri nu ca pe un maine si iarasi amagesti timpul. Aceasta amageala insa nu e deloc impersonala.
Privesti ceasul si vezi ca e trecut de amiaza. Poate ieri pe vremea aceasta iti stabileai o regula, iti impuneai un gand si erai fericit la ideea succesului. Este vorba insa de acel sentiment al relativitatii care se afla in concordanta cu ziua ce urmeaza. Nu e nimic rau in a recunoaste ca batalia este pierduta inainte sa inceapa daca este planificata: „de maine”.
Schimbarea are loc in cateva secunde, fara revenire asupra deciziei luate. In acest mod se va putea bucura de linistea interioara si va gasi taria de a se aprecia. Fara nici un avertisment indoiala nu va mai putea sa analizeze, sa faca comparatii sau sa-si caute argumente.
La inceput se poate face simtita frustrarea, insa ea este promisiunea acelei clipe ca vei deveni sau vei avea ceea ce iti doresti. „Azi” vei reusi sa ajungi parte din ceea ce s-ar fi transformat in poveste daca schimbarea se producea de „maine”.
