Saracia, in ansamblul ei, nu e deloc omogena, nu a fost creata in mod egal. Cu toate ca vorbim despre circumstante diferite care duc la saracie, exista sase tipuri principale de saracie, toate cu diverse cauze si caracteristici. In orasele cu populatie peste 50.000, saracia urbana exista acolo unde oamenii sufera din pricina supraaglomerarii si violentei si se bazeaza doar pe servicii pentru supravietuire. Saracia de la sat exista in zonele in care populatii sub 50.000 sunt caracaterizate prin accesul slab la servicii inaccesibile aproape.
De aceea se ajunge la saracie pentru ca nu sunt locuri de munca sau nu exista decat la kilometri departare. Saracia absoluta, exista si ea, desigur, este un tip de saracie pe care o vedeti la televizor, si in care oamenii nu au acces nici la cele mai simple si de baza nevoi umane, cum ar fi apa curenta, adapost. Saracia relativa este mai comuna in locuri precum USA, unde oamenii nu isi permit sa traiasca in baza unor standarde stabilite de tara in care stau. Saracia generationala se refera la familii care lupta cu saracia, generatie dupa generatie, si nu au nicio scapare-se intampla si in Romania.
Mai vorbim si despre saracie situationala, unde o familie sau un individ este fortat dintr-odata sa faca fata saraciei din pricina unei probleme medicale sau a unei crize greu de depasit. Unele dintre aceste tipuri de saracie exista in paralel in aceleasi zone geografice, fiind un reminder excelent ca situatia nu e aceeasi pe tot globul. Scaparea de saracie nu are acelasi mers, nu presupune aceeasi pasi peste tot, din pacate.
