Validitatea spuselor martorilor oculari. In ultimii ani, psihologii au probat marturisirile martorilor oculari si asta pentru ca nu prea ai cum sa te bazezi doar pe niste fapte istorisite de oameni care au fost prezenti la evenimentele cu pricina. Daca un martor ocular e convins prin diferite mijloace ca marturia sa trebuie sa tina cu unul sau cu altul, adevarul rostit va fi unul denaturat iar un inculpat ar putea scapa de inchisoare, desi e criminal cu acte-n regula.
Modificarea amintirilor nu e foarte greu de facut, dupa cum am vazut, asa ca marturiile martorilor oculari pot sa difere daca nu sunt luate imediat dupa producerea incindentelor in care au fost implicati si ei din punct de vedere vizual. Asa se ajunge la marturisiri care nu vor fi niciodata legate de adevarul care tocmai s-a intamplat. In 2014, a existat un caz in care, desi condamnarea unui individ era clara, martorii oculari aveau fiecare varianta lor in privinta modului in care s-au desfasurat evenimentele. Motivul acestor informatii fara noima se regaseste in alterarea amintirilor pe baza propriei perceptii globale. De aceea judecata tribunalului nu se mai bazeaza mai deloc pe marturiile martorilor oculari.
Amintirea viselor. Visele sunt inca un ceva pe care stiinta incearca sa-l inteleaga suficient de bine si sa-l decripteze. Ceea ce nu stiu oamenii de stiinta nici pana acum este de ce oamenii viseaza. Cu toate ca sunt foarte multe teorii care incearca sa faca lumina in aceasta controversa de zeci de ani, nimeni nu a reusit sa vina cu o varianta care sa fie cat de cat demna de luat in seama si transformata in ipoteza de lucru valida. Cum poate va imaginati, pentru ca nu stim prea multe despre vise, trebuie sa existe un motiv intemeiat pentru care ne amintim unele si altele nu le putem derula prin fata ochilor nici daca stam ore intregi si ne gandim la ele. Unii oameni au vaga impresie ca-si amintesc visele daca se afla intr-o faza de somn adanc, insa adevarul e la polul opus. Cercetatorii au fost foarte intrigati de faptul ca unii indivizi isi amintesc multe vise, iar altii deloc. Cei care-si amintesc visele au o circulatie a sangelui mai intensa in anumite parti ale creierului asociate cu activitate cerebrala intensa in timpul sforaitului.
Cat timp dormim, procesele de codare a informatiei noi si plasarea ei in memoria de lunga durata sunt imposibil de pornit. S-a constatat ca acei oameni care viseaza de mama focului se trezesc pentru cateva clipe sau chiar minute, fara sa o realizeze, din cauza unor stimuli externi, ceea ce permite creierului inceputul procesului de codare a unor parti din vise. De aceea ne amintim doar particele din vise sau cateva flashback-uri; creierul nu are la dispozitie decat cateva minute, poate, sa transforme informatia in amintire si s-o plaseze in memoria de lunga durata.