Sub numele de curatarea grajdurilor lui Augias este cunoscuta cea de-a cincea "munca" a lui Heracles. Regele Augias, fiul lui Helios avea turme uriase de animale, care nu mai incapeau in grajduri, adaposturi infernale, necuratate de peste treizeci de ani.
Adeseori, fiindca sclavii nu puteau sa indeparteze gunoiul, erau pedepsiti cu moartea. Euristheu, basileu din Argos si stapanul lui Heracles, il trimite pe marele erou sa savarseasca si aceasta "munca". Acesta a facut doua sparturi in grajdurile lui Augias, una de intrare si alta de iesire, abatand prin mijlocul adaposturilor cursurile raurilor Alpheus si Peneus, ale caror ape au carat cumplita mizerie.
"Grajdurile lui Augias", ca formula, inseamna un loc definit drept un superlativ al murdariei si neoranduielii, dar si perspectiva unei munci supraomenesti de refacere a ordinii prin puterea mintii si prin cea fizica. Destul de frecvent, transformarile petrecute in societatile din Estul Europei in anii '90 au fost asociate cu "munca" lui Heracles.
